Numai cartea să existe

În copilărie Janusz Korczak citea foarte mult. Mulți ani după, într-un jurnal scris în ghetou, el nota: „Căzusem pradă cititului nebunesc, de neoprit. Lumea dispărea din fața ochilor mei, pentru ca numai cartea să existe.” În anul 1898 s-a înscris la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Imperiale din Varșovia. În vara lui 1899, a călătorit pentru prima dată în străinătate, în Suedia, unde a învățat despre activitățile și munca pedagogică ale lui Johann Heinrich Pestalozzi. Către sfârșitul aceluiași an, a fost arestat pentru o perioadă scurtă pentru activitățile întreprinse în sălile de lectură din cadrul Asociației Caritabile din Varșovia. A studiat 6 ani, repetând anul întâi (primul curs). A studiat și la „Universitatea zburătoare" (o universitate clandestină care promova auto-educarea). În timpul studenției, a învățat pe propria piele ce înseamnă viața în cartierele mărginașe, proletariatul și lumpenproletariatul. A aparținut Lojei Masonice „Steaua de Mare” a Federației Internaționale „Drepturile Omului”, fondată pentru „a uni toți oamenii care sunt separați de bariere religioase, pentru a căuta adevărul și a respecta celelalte ființe umane.

A face o reformă a lumii înseamnă a reforma educaţia.

În naivitatea noastră, ne temem de moarte, uitând că, de fapt, viaţa este un cortegiu neîntrerupt de momente care mor şi renasc.

Lasă-l să trăiască din plin bucuria dimineţii şi să privească înainte cu încredere. Aşa vrea copilul să vadă lucrurile. Nu-i pare rău de timpul în care ascultă o poveste, stă de vorbă cu un câine, prinde o minge, priveşte atent o imagine, caligrafiază o singură literă - făcând toate acestea cu mare plăcere. Dreptatea este de partea copilului.

Janusz Korczak