Totul mă împingea să fiu un poet blestemat. Dacă n-am fost, este pentru că vremea în care am trăit s-a grăbit să fie – ea – blestemată.
O literatură făcută de scriitori care au citit puține cărți ar fi o literatură jalnică. Dar și cea făcută de unii care n-au citit decât cărți.
Să fiu o trestie gânditoare? Mai degrabă, pe gânduri.
Datoria unui scriitor este să scrie, dar, din timp în timp, să nu scrie.
Cel mai susținut și intens asediu la care am fost supus a fost din partea nimicului.
Atâtea orori generate de un nobil ideal, ca și cum cea mai imaculată fecioară ar fi dat naștere unor crocodili.
Nu a scrie cărți proaste este cel mai mare rău ce se poate face unei literaturi. Ci a scrie bine despre ele.
Prostul își poate drapa prostia sub falduri de solemnitate.
Mai mult decât noblețea, obligă talentul.
O societate în care toți membrii întrețin relații între ei este altceva decât una în care totul se se bazează pe relații.
Din când în când dădeai peste o pagină antologică. Ea ținea în spate toată șandramaua.
Poți spune că ești genial, dar modest lasă-i pe alții să spună.
Prostia cea mai adâncă nu exclude viclenia. Așa se explică multe inexplicabile cariere.
Birocrația poate orice. Ea poate face dintr-o vrabie un cocoș roșu.
Nu toate prostiile se spun cu ușurință. Unele cer un mare efort intelectual.
Cum apare un ideal, apar și manipulatorii.
Celor prea decăzuți nici moartea nu le mai poate reda demnitatea.
Geo Bogza, Trapez
luni, 29 ianuarie 2018
marți, 16 ianuarie 2018
Eminescu (Gala premiilor, 15 Ianuarie 2018)
De departe însă, cel mai șocant moment a fost cel în care o tânără autoare și-a primit premiul și a dat citire, de pe telefon, unei poezii proprii. Medeea Iancu a fost premiată pentru volumul ”Delacroix este tabu – Suita românească” ... o serie de versuri cu conținut pornografic și feminist.
Versurile au stârnit reacții diverse în sală, unii botoșăneni preferând să o părăsească. Au fost directori de instituții care murmurau indignați „Doamne, Dumnezeule, nu se poate”, iar pe fețele multora dintre cei aflați în sală se putea citi indignare și stupoare.
Iată poezia:
„Eu sunt tipa pe care aţi hărţuit-o, tipa pe care aţi numit-o curvă, prostituată
Persoană, persoană, persoană
Eu sunt tipa pe care o urâți, aș fi trebuit să fiu băiat, astfel aș fi lângă voi
Și dacă un poet ejaculează pe fața unei femei este artă
Și dacă un poet f...e o femeie în timp ce doarme este artă, nu viol
Îmi pare rău, nu sunt poemul victimei pe care îl așteptați
Îmi pare rău nu sunt poeta europeană, cool, nu sunt tipa care spune la microfon: eroul este un bărbat
(”Am plecat”, se aude din sală. Prima persoană se ridică și părăsește gala)
„Nu sunt poemul care să te excite, nu sunt în poemul în care să mă forțezi
Nu am scris suficient de bine pentru tine, România, nu am fost suficient de cuminte pentru tine, România
Nu am spus nimănui România
Nu ți-am lăudat suficient violul România, nu ți-am slăvit eroii România, nu ți-am citit scriitorii România
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului, Amin, Amin, Amin a spus curva
A spus prostituata, a spus mama și fiica”
(”Amin, am plecat”, se aude din nou din sală)
„Eu sunt tipa pe care aţi hărţuit-o, tipa pe care aţi numit-o curvă, prostituată
Persoană, persoană, persoană
Eu sunt tipa pe care o urâți, aș fi trebuit să fiu băiat, astfel aș fi lângă voi
Și dacă un poet ejaculează pe fața unei femei este artă
Și dacă un poet f...e o femeie în timp ce doarme este artă, nu viol
Îmi pare rău, nu sunt poemul victimei pe care îl așteptați
Îmi pare rău nu sunt poeta europeană, cool, nu sunt tipa care spune la microfon: eroul este un bărbat
(”Am plecat”, se aude din sală. Prima persoană se ridică și părăsește gala)
„Nu sunt poemul care să te excite, nu sunt în poemul în care să mă forțezi
Nu am scris suficient de bine pentru tine, România, nu am fost suficient de cuminte pentru tine, România
Nu am spus nimănui România
Nu ți-am lăudat suficient violul România, nu ți-am slăvit eroii România, nu ți-am citit scriitorii România
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului, Amin, Amin, Amin a spus curva
A spus prostituata, a spus mama și fiica”
”Îmi pare rău, nu m-am sinucis România, îmi pare rău nu sunt strofa ta preferată despre sex,
Poemul despre viol ești tu, România, poemul despre hărțuire ești tu România, poemul despre abuz ești tu, România
Îți introduc penisul meu lung și negru în pântec, România
Mai știi? Aplaudați. Aplaudați. Aplaudați…
Nu sunt pornografia ta, România, nu voi aștepta întinsă să-mi faci felul
Nu sunt gluma ta despre viol, în literatură nu se discută despre asta, în familie nu se discută despre asta
Și noi fetele așa murim și tu România spui mereu: poetul, poetul, poetul”
Printre alții, a fost premiat pentru proză scurtă și autorul Marian Ilea pentru volumul ”Grăsane făcând baie cu ușile larg deschise”.
https://www.botosaneanul.ro/stirea-zile/scandal-si-pornografie-pe-banii-primariei-botosani-la-gala-premiilor-eminescu-eu-sunt-tipa-pe-care-ati-hartuit-o-tipa-pe-care-ati-numit-o-curva-prostituata-video-foto/
Versurile au stârnit reacții diverse în sală, unii botoșăneni preferând să o părăsească. Au fost directori de instituții care murmurau indignați „Doamne, Dumnezeule, nu se poate”, iar pe fețele multora dintre cei aflați în sală se putea citi indignare și stupoare.
Iată poezia:
„Eu sunt tipa pe care aţi hărţuit-o, tipa pe care aţi numit-o curvă, prostituată
Persoană, persoană, persoană
Eu sunt tipa pe care o urâți, aș fi trebuit să fiu băiat, astfel aș fi lângă voi
Și dacă un poet ejaculează pe fața unei femei este artă
Și dacă un poet f...e o femeie în timp ce doarme este artă, nu viol
Îmi pare rău, nu sunt poemul victimei pe care îl așteptați
Îmi pare rău nu sunt poeta europeană, cool, nu sunt tipa care spune la microfon: eroul este un bărbat
(”Am plecat”, se aude din sală. Prima persoană se ridică și părăsește gala)
„Nu sunt poemul care să te excite, nu sunt în poemul în care să mă forțezi
Nu am scris suficient de bine pentru tine, România, nu am fost suficient de cuminte pentru tine, România
Nu am spus nimănui România
Nu ți-am lăudat suficient violul România, nu ți-am slăvit eroii România, nu ți-am citit scriitorii România
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului, Amin, Amin, Amin a spus curva
A spus prostituata, a spus mama și fiica”
(”Amin, am plecat”, se aude din nou din sală)
„Eu sunt tipa pe care aţi hărţuit-o, tipa pe care aţi numit-o curvă, prostituată
Persoană, persoană, persoană
Eu sunt tipa pe care o urâți, aș fi trebuit să fiu băiat, astfel aș fi lângă voi
Și dacă un poet ejaculează pe fața unei femei este artă
Și dacă un poet f...e o femeie în timp ce doarme este artă, nu viol
Îmi pare rău, nu sunt poemul victimei pe care îl așteptați
Îmi pare rău nu sunt poeta europeană, cool, nu sunt tipa care spune la microfon: eroul este un bărbat
(”Am plecat”, se aude din sală. Prima persoană se ridică și părăsește gala)
„Nu sunt poemul care să te excite, nu sunt în poemul în care să mă forțezi
Nu am scris suficient de bine pentru tine, România, nu am fost suficient de cuminte pentru tine, România
Nu am spus nimănui România
Nu ți-am lăudat suficient violul România, nu ți-am slăvit eroii România, nu ți-am citit scriitorii România
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului, Amin, Amin, Amin a spus curva
A spus prostituata, a spus mama și fiica”
”Îmi pare rău, nu m-am sinucis România, îmi pare rău nu sunt strofa ta preferată despre sex,
Poemul despre viol ești tu, România, poemul despre hărțuire ești tu România, poemul despre abuz ești tu, România
Îți introduc penisul meu lung și negru în pântec, România
Mai știi? Aplaudați. Aplaudați. Aplaudați…
Nu sunt pornografia ta, România, nu voi aștepta întinsă să-mi faci felul
Nu sunt gluma ta despre viol, în literatură nu se discută despre asta, în familie nu se discută despre asta
Și noi fetele așa murim și tu România spui mereu: poetul, poetul, poetul”
Printre alții, a fost premiat pentru proză scurtă și autorul Marian Ilea pentru volumul ”Grăsane făcând baie cu ușile larg deschise”.
https://www.botosaneanul.ro/stirea-zile/scandal-si-pornografie-pe-banii-primariei-botosani-la-gala-premiilor-eminescu-eu-sunt-tipa-pe-care-ati-hartuit-o-tipa-pe-care-ati-numit-o-curva-prostituata-video-foto/
duminică, 7 ianuarie 2018
În pas cu vremurile
Înainte, conversaţiile erau mai naive, curiozitatea, puţin mai castă, emoţia, mai firească, răbdarea, o virtute mai apreciată, dorinţa de a-l cunoaşte pe celălalt nu începea musai cu partea fizică, iar relaţiilor le lua mai mult timp să se închege şi durau mai mult.
Nu se mai poartă. Nu mai e timp. Preceptele epocii îndeamnă să guşti cît mai mult, din cît mai multe, într-un timp cît mai scurt. Tentaţiile clamate din afară înăbuşă poezia timidă din interior. Femeia, ca şi bărbatul, şi-a externalizat responsabilităţile. Laolaltă cu inteligenţa şi emoţiile. Ba cu întreaga fiinţă, pe alocuri. Deşi aplecarea asupra sinelui a fost dintotdeauna o încercare temerară şi nu prea atrăgătoare, azi – din pricina comodităţii fiinţei umane care, asaltată de reţete cu efect instantaneu, doreşte totul de-a gata şi aşteaptă, cînd ceva nu funcţionează, sugestii cărora să li se conformeze – a căzut fatalmente în dizgraţie. Dacă încerci un sentiment de inadecvare, dacă protestezi împotriva toleranţei fără margini care a luat locul intransigenţei de ieri, eşti expirat sau desuet. Cu siguranţă, nu în pas cu vremurile.
Mihnea Rudoiu
Nu se mai poartă. Nu mai e timp. Preceptele epocii îndeamnă să guşti cît mai mult, din cît mai multe, într-un timp cît mai scurt. Tentaţiile clamate din afară înăbuşă poezia timidă din interior. Femeia, ca şi bărbatul, şi-a externalizat responsabilităţile. Laolaltă cu inteligenţa şi emoţiile. Ba cu întreaga fiinţă, pe alocuri. Deşi aplecarea asupra sinelui a fost dintotdeauna o încercare temerară şi nu prea atrăgătoare, azi – din pricina comodităţii fiinţei umane care, asaltată de reţete cu efect instantaneu, doreşte totul de-a gata şi aşteaptă, cînd ceva nu funcţionează, sugestii cărora să li se conformeze – a căzut fatalmente în dizgraţie. Dacă încerci un sentiment de inadecvare, dacă protestezi împotriva toleranţei fără margini care a luat locul intransigenţei de ieri, eşti expirat sau desuet. Cu siguranţă, nu în pas cu vremurile.
Mihnea Rudoiu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)