Azi e una din aia specială iar, aşa că
pe această cale, vă rog frumos să-i uraţi cei mai buni şi mulţi ani înainte
profesoarei mele de limba şi literatura română, d-nei Elisabeta Vulpe,
cea care până şi acum, după 25 de ani, mă încurajează să compun, să mă exprim
şi să mă bucur de viaţă.
Mulţumesc pentru tot, fata de prin
ultimile bănci, ca să poată vedea şi alţii la tablă.
A fost de dimineață. Urarea Sorinei
Țigăeru. Din inimă.
Chiar dacă nu vorbim, avem multe să
ne spunem, amintindu-ne. Iar când avem ce să ne amintim, e o binecuvântare.
Știi, ca să înțeleagă cineva prietenia
noastră, trebuie mai întâi să fi trecut prin ea.
Chiar prin ciur și dârmon, ca noi.
Unii ne-au
privit chiorâș. Nici acum, după 30 de ani nu simt „furnicătura vreunei
căințe“. Eram doar noi, îndrăgostite de adevăr, pregătite
pentru schimbare.
Acum, nu-ți doresc decât să-ți fie bine,
de la excelent în sus.
Să-ți dea Domnul atât cât poți să duci.
Nimic mai mult. Zile,
luni, ani cu toate ale vieții bune.
O
să te mai caut. O vor face și alții, pentru că ai mulți prieteni.
Ce satisfacție,
Doamne! Iar pentru mine, ce bucurie să te regăsesc în același om bun!
O să-ți mai scriu de una, de alta, de
tot ce îmi amintește de noi, de timpul nostru din urmă, cel care nu se stinge
așa ușor.
Cu aceeași prețuire fără margini,
Mirela Elena Ciupa
RăspundețiȘtergereMi-e tare drag Omul care stă smerit şi străluceşte fără să facă niciun efort. Când este mustrat, nu ceartă, când este nedreptăţit, înţelege, când pare a nu fi iubit, el poate iubi. Omul acesta e bun şi cald, ca o pâine tocmai scoasă din vatră.
Mi-e drag Omul acesta când și cât îmi ESTE! Nu are nevoie de niciun statut, de nicio copertă, de niciun har deosebit.
Omul care aproape nimeni nu crede că există. A prins contur în minte și suflet , mereu mi-aș deschide braţele să îl pot îmbrăţişa şi nu m-aș teme să- l iau oaspete la cafea în fiecare dimineață atunci când, deşi departe, vorba inimii lui răsună în ecou, atât de frumos, în inima mea... și eu într a lui?!