Rece și grea e ziua de azi. Rouă biciuită.

O postare în grup Arta conversației 21 ne consemnează un eveniment comemorativ Franz Kafka (3 Iulie 1883 – 3 Iunie 1924).

„Toată arta lui Kafka se rezumă la a-l convinge pe cititor să-l recitească.” (Alfred Camus).

Redacția Ficțiuni (Voichița Scurtu, autor) a decis să ofere cititorilor prilejul de a-și reaminti de contribuția sa remarcabilă la literatura mondială.

 https://fictiuni.ro/kafka-in-memoriam/

Cu Nobel, fără Nobel

 

Iulian Boldea 

Pentru că a mai trecut un sezon al Nobelului literar, alegerea Academiei suedeze fiind și acum întâmpinată cu perplexitate, să ne gândim puțin nu la cei care au primit premiul, ci, mai ales, la scriitorii uriași pe care Nobelul i-a ocolit. Tolstoi, Ibsen, Cehov, Proust, Kafka, Musil, Malraux, Montherlant, Nabokov, Borges, Buzzati nu l-au luat. Nici Virginia Woolf, Joyce, Julio Cortazar, Ismail Kadare, Milan Kundera, Umberto Eco sau Salman Rushdie. Nici Ernesto Sábato, nici Murakami, nici Philip Roth, nici Amos Oz, nici alții la fel de valoroși, ignorați în favoarea unor scriitori care ne spun prea puțin spre deloc azi, fiind mai mult sau mai puțin uitați (câteva exemple: Frédéric Mistral, José Echegaray y Eizaguirre, Rudolf Christoph Eucken, Paul Heyse, Verner von Heidenstam, Karl Adolph Gjellerup, Erik Axel Karlfeldt, Frans Eemil Sillanpää, Derek Walcott etc. etc). Criteriile Academiei Suedeze par să fie altele decât cele valorice. Ele sunt etice, ideologice sau geopolitice, ocolind cu o obstinație și o miopie de neînțeles scriitorii de mare valoare, notorietate și autoritate.

Să ne reamintim că în 1988 apărea cartea "Nobel contra Nobel" în care Laurențiu Ulici pune în discuție aceste selecții discutabile, propunând o listă cu scriitori care ar fi meritat premiul: H. Ibsen, M. Twain, A.P. Cehov, A. Strindberg, J. London, G. Trakl, M. Proust, F. Kafka, R. M. Rilke, J. Joyce, C. Sandburg, C. Kavafis, F. Pesoa, M. Bulgakov, F.G. Lorca, S. Esenin, C. Pavese etc. Din literatura română pe lista lui Ulici figurează I. L. Caragiale, Rebreanu, Arghezi, Blaga, Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu.

Este suficient să aștepți

Iulian Boldea 

„Să înveţi să rămâi liniştit şi împăcat cu lumea...“

Franz Kafka - azi, 98 de ani de la trecerea în neființă (3 iunie 1924) este un scriitor atipic, fundamental, cu o existență aparent banală, chiar dacă într-o scrisoare spune că nu există viaţă neînsemnată sau monotonă, că viaţa e înspăimântătoare şi că el însuşi se simte atât de diferit de semeni, încât se îndoieşte că e om. Născut la Praga, oraş austro-ungar pe atunci, în familia unui comerciant evreu de limbă germană, Franz Kafka urmează studii de drept, încheiate cu un doctorat în 1906, apoi lucrează toată viaţa ca jurist la o companie de asigurări, având totuși o conștiință puternică a scrisului. Cărţile lui Kafka (Metamorfoza, Procesul, Castelul, Colonia penitenciară, America, În fața legii) sugerează în mod alegoric absurdul, înstrăinarea, lipsa de sens a condiției umane. Ele au influențat profund literatura secolului XX.

Există, însă, în scrierile sale și speranță, există și împăcare, precum și o extraordinară claritate morală:

"Nu trebuie să părăseşti camera, este suficient să rămâi aşezat la masă şi să asculţi. Nu trebuie nici măcar să asculţi, este suficient să aştepţi. Nu trebuie nici să aştepţi, este suficient să înveţi să rămâi liniştit şi împăcat cu lumea, şi lumea ţi se va oferi singură şi de bunăvoie. Nu are de ales atunci şi ţi se va revela singură, la picioarele tale."

#Kafka