„Ultima ureche” mi se pare genială. E și concretă, și absurdă, și tandră. Parcă îți spune: adună-te, încheie-te bine, nu lăsa nimic din tine să atârne în afară, la îndemâna vremurilor.
Poate că asta este lecția dimineții: uneori supraviețuirea nu înseamnă să mergi înainte, ci să te aduni. Până la ultima ureche. Și mă bucur că am găsit-o pe pagina lui Mihai Șora. Are exact acel amestec de joc și înțelepciune care face o metaforă să pară vie.
„Ultima ureche” mi se pare genială. E și concretă, și absurdă, și tandră. Parcă îți spune: adună-te, încheie-te bine, nu lăsa nimic din tine să atârne în afară, la îndemâna vremurilor.
RăspundețiȘtergerePoate că asta este lecția dimineții: uneori supraviețuirea nu înseamnă să mergi înainte, ci să te aduni. Până la ultima ureche.
RăspundețiȘtergereȘi mă bucur că am găsit-o pe pagina lui Mihai Șora. Are exact acel amestec de joc și înțelepciune care face o metaforă să pară vie.