Există un loc unde sunt așteptată... Cum o
mulțime de legături, acelea vechi, încă mă țin, încă cheamă, recheamă mersul de
o clipă, una care îmi aduce, ca din întâmplare, vorba despre nepăsarea care înspăimântă,
despre primejdii și dureri, cele care cer timp și răbdare, cele care cer
alegeri înțelepte, amânări, reluări, dar și povestea cu rost și o misiune, cu oameni
cu prestanță, oameni care reușesc și înving slăbiciunile, gândesc precis,
subtil, exprimă exact, tot mai aproape de om, undeva, undeva unde este o țară a
lor, a mea, a ta... Oameni care nu țin de obstacole, sensibili, dotați cu puterea
de a salva omul din om, totdeauna legați de cei din mijlocul cărora s-au
ridicat, de cei care le-au ținut tovărășie la culori, la jocul frunzei, la
șoapta vântului... de atunci de când rosteau verdicte despre ce are să fie...
ce au să facă, ce are să apropie, ce au să lase în urmă, și tot ceea ce are să
conteze, în
numele iubirii (va urma)
Eli Gîlcescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu